Cum a fost azi la şcoală?
Redau mai jos o parte din prezentarea acestei întâlniri cu părinţii din newsletterul Otiliei:
Noi, părinții avem această întrebare pe care o punem aproape zilnic copiilor noștri: „Cum a fost azi la școală?” Este o întrebare pe care am primit-o și noi când eram mici și care s-a impregnat în memoria noastră implicită, așa încât o rostim și noi. Răspunsul este, de cele mai multe ori: “Bine” sau “Nimic” sau “La fel ca ieri”. Nu este un răspuns elaborat și strucuturat pe momente cheie ale zilei, așa cum l-am dori noi zilnic. Astfel este clar că va trebui să ne resetăm așteptările legate de istorisirea întâmplărilor și să regândim modul de a ne conecta cu ei după o zi în care nu ne-am văzut.
Cred că mai întâi e important să mă întreb de ce îmi doresc să știu ce au făcut copiii la școală? Pentru că vreau să mă asigur că e bine, că are o viață bună și că vreau să îl asigur că îi sunt aliat și alături? Pentru că dacă acesta e motivul, este unul bun, iar copilul va povesti cum a fost la școală fie imediat când îi pun întrebarea, fie spre seară după ce ne-am jucat și ne-am conectat cu el!
Sau motivul întrebării este să verificăm dacă copilul nostru face ce și cum vrem noi? Dacă s-a purtat cu colegii așa cum l-am sfătuit, dacă a luat nota care trebuie și dacă i-a răspuns doamnei la întrebări și a luat notă bună în catalog? Pentru că acest motiv are în spate dorința noastră de a controla ce se întâmplă cu copilul, ceea ce el respinge. Copiii resping ideea de control excesiv. Ei au nevoie de limite, care implica control, însă nu vor ca ei să FIE așa cum ne dorim noi. Acesta este motivul pentru care ei, de obicei nu sunt prea generoși cu detaliile.
De aceea, dacă ne reorganizăm un pic această dorință de control, putem povesti despre școală și ne putem reconecta cu ei de dragul revederii, și nu pentru a bifa niște griji pe care le avem pe agenda. Îi putem întreba dacă au avut o zi bună, le putem spune că ne-a fost dor de ei și că abia așteptăm o partidă de joacă sau un timp special cu ei. Copiii, atunci când simt dorul nostru de ei și dorința sinceră de a le fi alături, se vor deschide, învăluiți de siguranța pe care le-o dă conectarea cu noi. Astfel, ei ne vor povesti despre cum le-a fost la școală atunci când simt ei. Fiindcă știu că se pot baza pe noi să le fim alături pentru a-i ajuta pe ei, nu pentru a-i determina să faca ceva ce vrem noi, sau să fie într-un fel în care nu sunt.
De ce o întâlnire cu părinții și cadrele didactice pe tema școlii?
Discuțiile cu trei clase de liceu de adolescenți au fost revelatoare pentru mine în ceea ce privește rolul părintelui în viața copilului. Deși am fost în fața lor să le povestesc despre iubire, despre cum ne îndrăgostim și despre relații, întrebările lor pentru mine nu au fost deloc în zona intimității sau a dragostei. TOATE au fost legate de relația cu….părinții lor! Despre cum ea s-a deteriorat din cauza școlii. Despre frica părinților că ei nu se vor descurca în viață. Și cum toate conversațiile dintre părinți și copii gravitează în jurul școlii.
Studiile arată de câteva zeci de ani buni că succesul academic al unui copil este direct proporțional cu gradul de implicare al părintelui în relația cu școala. Când spun „relația cu școala”, mă refer atât la studiu, cât și la relațiile dintre părinți și profesori și cu familiile altor colegi de la școală. Nu mă refer la contactul părinte-profesor cu privire la comportamentul de studiu al copilului. Și nici la numărul de ore petrecut de părinte alături de copil făcând teme și lecții. Aceste două lucruri sunt factori care nu încurajează succesul academic, pentru motive pe care vi le voi povesti în întâlnirea noastră din 1 octombrie.
Ce vom povesti în întâlnirea noastră din 1 octombrie?
Cum folosim instrumentele Hand in Hand Parenting așa încât să îi ajutăm și susținem pe copiii noștri:
- să se deschidă și să ne povestească despre cum a fost ziua lor la școală
- să își facă temele (da, așa e, nu ajută prea mult temele, însă ele încă reprezintă o realitate în majoritatea școlilor din România)
- să depășească dificultățile de învățare, neatenția la ore
- când sunt excesiv de studioși și perfecționiști
- să facă față concursurilor la care aleg să meargă
- în relațiile cu profesorii și colegii
- când pierd locul întâi, sau când nu câștigă competiția sportivă.
Prețul - 120 lei/persoană sau 200 lei / cuplu
Locatia - în curând
Mai multe detalii și înscriere aici.
Evenimentul este susținut de Radio Itsy Bitsy
Cred că mai întâi e important să mă întreb de ce îmi doresc să știu ce au făcut copiii la școală? Pentru că vreau să mă asigur că e bine, că are o viață bună și că vreau să îl asigur că îi sunt aliat și alături? Pentru că dacă acesta e motivul, este unul bun, iar copilul va povesti cum a fost la școală fie imediat când îi pun întrebarea, fie spre seară după ce ne-am jucat și ne-am conectat cu el!
Sau motivul întrebării este să verificăm dacă copilul nostru face ce și cum vrem noi? Dacă s-a purtat cu colegii așa cum l-am sfătuit, dacă a luat nota care trebuie și dacă i-a răspuns doamnei la întrebări și a luat notă bună în catalog? Pentru că acest motiv are în spate dorința noastră de a controla ce se întâmplă cu copilul, ceea ce el respinge. Copiii resping ideea de control excesiv. Ei au nevoie de limite, care implica control, însă nu vor ca ei să FIE așa cum ne dorim noi. Acesta este motivul pentru care ei, de obicei nu sunt prea generoși cu detaliile.
De aceea, dacă ne reorganizăm un pic această dorință de control, putem povesti despre școală și ne putem reconecta cu ei de dragul revederii, și nu pentru a bifa niște griji pe care le avem pe agenda. Îi putem întreba dacă au avut o zi bună, le putem spune că ne-a fost dor de ei și că abia așteptăm o partidă de joacă sau un timp special cu ei. Copiii, atunci când simt dorul nostru de ei și dorința sinceră de a le fi alături, se vor deschide, învăluiți de siguranța pe care le-o dă conectarea cu noi. Astfel, ei ne vor povesti despre cum le-a fost la școală atunci când simt ei. Fiindcă știu că se pot baza pe noi să le fim alături pentru a-i ajuta pe ei, nu pentru a-i determina să faca ceva ce vrem noi, sau să fie într-un fel în care nu sunt.
De ce o întâlnire cu părinții și cadrele didactice pe tema școlii?
Discuțiile cu trei clase de liceu de adolescenți au fost revelatoare pentru mine în ceea ce privește rolul părintelui în viața copilului. Deși am fost în fața lor să le povestesc despre iubire, despre cum ne îndrăgostim și despre relații, întrebările lor pentru mine nu au fost deloc în zona intimității sau a dragostei. TOATE au fost legate de relația cu….părinții lor! Despre cum ea s-a deteriorat din cauza școlii. Despre frica părinților că ei nu se vor descurca în viață. Și cum toate conversațiile dintre părinți și copii gravitează în jurul școlii.
Studiile arată de câteva zeci de ani buni că succesul academic al unui copil este direct proporțional cu gradul de implicare al părintelui în relația cu școala. Când spun „relația cu școala”, mă refer atât la studiu, cât și la relațiile dintre părinți și profesori și cu familiile altor colegi de la școală. Nu mă refer la contactul părinte-profesor cu privire la comportamentul de studiu al copilului. Și nici la numărul de ore petrecut de părinte alături de copil făcând teme și lecții. Aceste două lucruri sunt factori care nu încurajează succesul academic, pentru motive pe care vi le voi povesti în întâlnirea noastră din 1 octombrie.
Ce vom povesti în întâlnirea noastră din 1 octombrie?
Cum folosim instrumentele Hand in Hand Parenting așa încât să îi ajutăm și susținem pe copiii noștri:
- să se deschidă și să ne povestească despre cum a fost ziua lor la școală
- să își facă temele (da, așa e, nu ajută prea mult temele, însă ele încă reprezintă o realitate în majoritatea școlilor din România)
- să depășească dificultățile de învățare, neatenția la ore
- când sunt excesiv de studioși și perfecționiști
- să facă față concursurilor la care aleg să meargă
- în relațiile cu profesorii și colegii
- când pierd locul întâi, sau când nu câștigă competiția sportivă.
Prețul - 120 lei/persoană sau 200 lei / cuplu
Locatia - în curând
Mai multe detalii și înscriere aici.
Evenimentul este susținut de Radio Itsy Bitsy
No comments:
Post a Comment
Comentarii