Oamenii nu prea comunică despre sex, nici partenerii între ei, nici cu copiii, nici cu familia extinsă sau prietenii... Nu există politici de sănătate publică privind educația secuală... Cel mai adesea, ascunşi sub anonimatul din spatele propriei conexiuni la Internet, explorează în căutare de informaţii mai mult sau mai puţin de calitate, de vreo valoare ştiinţifică. Cauza poate fi căutată în copilărie, când atitudinea faţă de viaţa intimă era umbrită de prejudecăţi, o atitudine represivă, de jenă, ruşine, abuzivă.
Pe ce mă bazez când spun toate acestea? Păi pe rezultatele unei cercetări exploratorii - deci, atenţie de la bun început, ca să nu-mi aud vorbe: cercetare exploratorie, nu studiu sociologic! - pe tema intimităţii la români.
Cercetarea a fost realizată de Asociația Multiculturală de Psihologie și Psihoterapie și Otilia Mantelers în perioada 9 aprilie - 4 mai 2016, şi a avut 1210 respondenţi pe www.paginadepsihologie.ro. Rezultatele au fost făcute publice marţi, 10 mai, de Otilia Mantelers şi Gáspár György, în cadrul unui eveniment relaxat cu bloggeri şi presă. Pentru cine nu îi cunoaşte încă - Otilia este Parenting by Connection Instructor, iar Gáspár este psiholog clinician şi psihoterapeut relaţional, preşedintele Asociaţiei Multiculturale de Psihologie şi Psihoterapie.
Rezultatele cercetării validează - ca să începem cu concluziile - nivelul scăzut al românilor în ceea ce priveşte înţelegerea culturii, a pasiunii, a sexualităţii şi a inteligenţei erotice.
Dar să luăm pe rând cele scoase la iveală de această cercetare.
1. Atitudinea faţă de propriul corp şi părţile sale
66% dintre respondenţi spun că ar mai fi îmbunătăţiri de făcut
20% spun că se simt foarte bine în pielea lor
14% spun că le displace felul în care arată
Atitudinea faţă de propriul corp şi părţile sale este o dimensiune importantă a sexualităţii unei persoane, formarea acestei atitudini fiind legată de primul an de viaţă. Răspunsurile obţinute indică faptul că cele mai multe persoane nu sunt satisfăcute de propriul corp. Insatisfacţia faţă de imaginea corporală poate fi pusă uşor în relaţie cu o serie de probleme de sănătate fizică şi mentală, inclusiv depresia sau stima de sine scăzută.
2. Atitudinea familiei de provenienţă faţă de sex
66% - jenantă, represivă, ruşinoasă
21% - confortabilă, pozitivă, naturală
13% - vinovată, abuzivă, interzisă
Felul în care o persoană se raportează la intimitate şi la sexualitate în perioada adultă depinde în foarte mare măsură de atitudinea familiei faţă de sex în copilărie sau adolescenţă. Lipsa informării corecte a copiilor şi adolescenţilor în legătură cu activitatea sexuală este echivalentă cu lipsa formării unei atitudini responsabile faţă de aceasta (evidenţiată a fi una din cauzele principale ale numărului mare de adolescente din România care devin mame, conform Gidului educaţiei sexuale).
3. Sursele de informare cu privire la sex şi relaţiile intime în copilărie şi adolescenţă
Nu este de mirare faptul că în copilărie sau adolescenţă principala sursă de informare cu privire la sex şi relaţiile intime nu a reprezentat-o familia, ci cercul de prieteni sau alte surse găsite prin efortul propriu. În educaţia sexualităţii este foarte important ca adolescentul să primească informaţii corecte şi precise, sintetizate conform vârstei, dorinţei sale de cunoaştere şi capacităţii de înţelegere, puţini părinţi asumându-şi un rol activ în acest sens, fie datorită faptului că nu sunt/nu se simt pregătiţi să o facă (şi consideră că este o sarcină a şcolii), fie pur şi simplu sunt dezinteresaţi sau nu conştientizează importanţa acestui tip de educaţie (iar în acest caz rolul principal revine cercului de prieteni).
76% - pot să fiu intim(ă) cu partenerul fără să facem sex
15% - nu, intimitatea între 2 persoane duce întotdeauna la sex
9% - nu ştiu, nu-mi este clar
Potrivit Otiliei şi lui Gaspar, nivelul de intimitate al unui cuplu ne poate spune multe despre viața lor erotică, dar nu totul. Există un liant puternic între dragoste și dorință, dar asta nu înseamnă că vorbim despre o legătură lineară de genul cauză-efect. Viața afectivă și viața sexuală a unui cuplu sunt două povești de sine stătătoare și nu se armonizează mereu. Acestea se pot influența una pe celalată dar nu sunt identice. Rezultatul întrebării ne indică că doar uneori intimitatea dă naștere și sexualității. Astfel, se accentuează faptul că ceea ce face posibilă o intimitate bună nu face posibil și sexul de calitate. Distincția este o precondiție a vieții sexuale.
62% - contactul fizic implică intimitate
34% - sexul nu presupune neapărat şi implicarea emoţională
4% - nu ştiu, nu-mi este clar
Corelat cu ideea de mai înainte, ideea de sex fără intimitate este acceptată de doar 34% dintre respondenţi, care consideră că sexul nu presupune neapărat şi implicare emoţională. Această opţiune pare să reflecte faptul că sexul reprezintă baza relaţiilor umane şi că e oarecum forţat să încerci să-l elimini pur şi simplu pentru că nu trăieşti într-o relaţie stabilă ce ar putea implica intimitatea. Majoritari rămân totuşi cei care au o viziune idealistă/tradiţională asupra sexului (62% dintre respondenţi), care consideră că în contactul fizic este implicată intimitatea.
72% - simţul tactil
13% - văzul
10% - mirosul
3% - auzul
1% - gustul
În opinia a 72% dintre respondenţi, actul sexual este legat în principal de simţul tactil: căldura corpului celuilalt, fineţea pielii, atingerea, mângâierea zonelor erogene. Acest lucru reprezintă, potrivi lui Gaspa şi Otilia, încă o dovadă a faptului că corpul este o bancă de amintiri pentru plăcerile senzoriale ale pielii. Puterile mângâietoare și stimulative ale unei îmbrățișări funcționează indiferent de vârsta pe care o avem. Memoria noastră erotică și afectivă pare să fie cel mai bine activată prin simțul tactil, poate acesta este și motivul pentru care la vârsta adultă temerile noastre cele mai mari apar și persistă la nivelul sexului intim: teama de a nu fi părăsit, frica de pierdere a sinelui.
81% - încercăm să satisfacem dorinţele amândurora
15% - pun dorinţele partenerului înaintea dorinţelor mele
4% - dacă nevoile mele nu sunt împlinite, nu văd ce rost mai are
Otilia și Gaspar: Rezultatul mai mult decât ideal poate indica faptul că încă odată la chestionar au ales să răspundă persoanele conștiente și interesate de starea de bine a relației lor – care intuiesc sau știu că sănătatea unui cuplu este reprezentată de masura în care sunt satisfăcute nevoile ambilor parteneri. Cu o mare probabilitate cuplurile sau persoanele cu relații disfuncționale au ales să nu completeze un chestionar cu privirea la intimitate, datorită unor emoții dureroase corelate cu acest subiect.
62% - exprim în mod direct ce îmi place şi ce nu în materie de sex
75% - din cercul de prieteni sau din surse proprii
14% - nu îmi amintesc, nu era ceva care să mă preocupe prea mult
11% - de la părinţi, familiei
Nu este de mirare faptul că în copilărie sau adolescenţă principala sursă de informare cu privire la sex şi relaţiile intime nu a reprezentat-o familia, ci cercul de prieteni sau alte surse găsite prin efortul propriu. În educaţia sexualităţii este foarte important ca adolescentul să primească informaţii corecte şi precise, sintetizate conform vârstei, dorinţei sale de cunoaştere şi capacităţii de înţelegere, puţini părinţi asumându-şi un rol activ în acest sens, fie datorită faptului că nu sunt/nu se simt pregătiţi să o facă (şi consideră că este o sarcină a şcolii), fie pur şi simplu sunt dezinteresaţi sau nu conştientizează importanţa acestui tip de educaţie (iar în acest caz rolul principal revine cercului de prieteni).
4. Acceptarea ideii de intimitate fără sex
76% - pot să fiu intim(ă) cu partenerul fără să facem sex
15% - nu, intimitatea între 2 persoane duce întotdeauna la sex
9% - nu ştiu, nu-mi este clar
Potrivit Otiliei şi lui Gaspar, nivelul de intimitate al unui cuplu ne poate spune multe despre viața lor erotică, dar nu totul. Există un liant puternic între dragoste și dorință, dar asta nu înseamnă că vorbim despre o legătură lineară de genul cauză-efect. Viața afectivă și viața sexuală a unui cuplu sunt două povești de sine stătătoare și nu se armonizează mereu. Acestea se pot influența una pe celalată dar nu sunt identice. Rezultatul întrebării ne indică că doar uneori intimitatea dă naștere și sexualității. Astfel, se accentuează faptul că ceea ce face posibilă o intimitate bună nu face posibil și sexul de calitate. Distincția este o precondiție a vieții sexuale.
5. Acceptarea idee de sex fără intimitate
62% - contactul fizic implică intimitate
34% - sexul nu presupune neapărat şi implicarea emoţională
4% - nu ştiu, nu-mi este clar
Corelat cu ideea de mai înainte, ideea de sex fără intimitate este acceptată de doar 34% dintre respondenţi, care consideră că sexul nu presupune neapărat şi implicare emoţională. Această opţiune pare să reflecte faptul că sexul reprezintă baza relaţiilor umane şi că e oarecum forţat să încerci să-l elimini pur şi simplu pentru că nu trăieşti într-o relaţie stabilă ce ar putea implica intimitatea. Majoritari rămân totuşi cei care au o viziune idealistă/tradiţională asupra sexului (62% dintre respondenţi), care consideră că în contactul fizic este implicată intimitatea.
6. Ce simţuri se leagă de actul sexual
72% - simţul tactil
13% - văzul
10% - mirosul
3% - auzul
1% - gustul
În opinia a 72% dintre respondenţi, actul sexual este legat în principal de simţul tactil: căldura corpului celuilalt, fineţea pielii, atingerea, mângâierea zonelor erogene. Acest lucru reprezintă, potrivi lui Gaspa şi Otilia, încă o dovadă a faptului că corpul este o bancă de amintiri pentru plăcerile senzoriale ale pielii. Puterile mângâietoare și stimulative ale unei îmbrățișări funcționează indiferent de vârsta pe care o avem. Memoria noastră erotică și afectivă pare să fie cel mai bine activată prin simțul tactil, poate acesta este și motivul pentru care la vârsta adultă temerile noastre cele mai mari apar și persistă la nivelul sexului intim: teama de a nu fi părăsit, frica de pierdere a sinelui.
Îmbrățișarea are beneficii enorme pentru sănătate. O îmbrățișare de de 20 de secunde reduce nivelul de cortizol (hormonul stresului), și-l crește pe cel de oxitocină (asociat cu apartenența, siguranța). Oxitocina sensibilizează pielea la atingere, încurajează afecțiunea și aprofundează legătura de dragoste; unele studii arată chiar că poate bloca amintirile neplăcute și supărătoare. Putem trăi fără sex, dar nu putem trăi fără atingeri.
7. Răspunsul faţă de preferinţele şi cerinţele partenerului
81% - încercăm să satisfacem dorinţele amândurora
15% - pun dorinţele partenerului înaintea dorinţelor mele
4% - dacă nevoile mele nu sunt împlinite, nu văd ce rost mai are
Otilia și Gaspar: Rezultatul mai mult decât ideal poate indica faptul că încă odată la chestionar au ales să răspundă persoanele conștiente și interesate de starea de bine a relației lor – care intuiesc sau știu că sănătatea unui cuplu este reprezentată de masura în care sunt satisfăcute nevoile ambilor parteneri. Cu o mare probabilitate cuplurile sau persoanele cu relații disfuncționale au ales să nu completeze un chestionar cu privirea la intimitate, datorită unor emoții dureroase corelate cu acest subiect.
8. Comunicarea între partenerii sexuali
62% - exprim în mod direct ce îmi place şi ce nu în materie de sex
26% - mă aştept ca partenerul să ştie din limbajul trupului
12% - nu comunic aceste lucruri, mi-e jenă să intru în detalii
O bună comunicare între partenerii sexuali implică tact şi răbdare pentru descoperirea intereselor, valorilor, lucrurilor importante pentru sine şi pentru celălalt, dar în primul rând, o bună capacitate de observare şi de ascultare. Studiul a relevat faptul că în majoritatea cazurilor există o comunicare directă a preferinţelor/tabu-urilor în materie de sex, în vreme ce aproximativ una din patru persoane consideră că limbajul trupului este suficient de expresiv şi că nu este nevoie de exprimarea directă a cerinţelor.
9. Negocierea limitelor în materie de sex
60% - încerc să arăt flexibilitate şi deschidere
21% - acolo unde există dragoste, nu există limite
19% - dau cărţile pe faţă din prima, aşa se ştie clar care sunt
Specialiştii sunt de părere că limitele sunt necesare în orice interacțiune interumană, granițele psihologice ne ajută în procesul de păstare al distincției și al individualității personale. Potrivit teoriei „inteligenței erotice” dezvoltată de Esther Perel, pentru ca pasiunea să supraviețuiescă familiarității cuplului este nevoie să ne exprimăm continuu curiozitatea față de partener, fără a cădea în capcana „deșteptului care știe și cunoaște tot”.
Partenerii care pot să își permită să spună „nu” sau să stabilească limite sunt mai iubitori și mai plini de compasiune, potrivit cercetărilor calitative realizate de dr. Brene Brown. Acest lucru se întâmplă deoarece a spune NU presupune o iubire și o stimă de sine în creștere, iar atunci când îi acordăm atenție propriei persoane, îi putem da și celuilalt cu mai multă autenticitate.
10. Plictiseala, rutina în viaţa sexuală a cuplului
72% - găsesc cu partenerul soluţii pentru a ieşi din rutină
19% - după un timp e normală rutina, dar trebuie să te resemnezi
9% - îmi caut noi distracţii, chiar şi noi parteneri
Atunci când plictiseala intervine în viaţa sexuală a partenerilor, majoritatea respondenţilor declară că găsesc împreună cu partenerul soluţii pentru a ieşi din rutină, acestea putând fi privite ca moduri de a spori intimitatea şi nivelul de cunoaştere al unuia faţă de celălalt. Intimitatea îndelungată poate aduce cu sine rutina, consideră cei care se resemnează şi aleg să nu lupte cu plictiseala, acceptând-o ca fiind normală.
11. Fidelitate şi infidelitate
O definiţie umanim acceptată a fidelităţii şi a infidelităţii este dificil de găsit, aceasta fiind modelată de cultura partenerilor, de angajamentele făcute unul altuia, de modelele de viaţă şi de experienţele trăite, precum şi de propria personalitate. Fidelitatea şi infidelitatea pot fi înţelese diferit de la cuplu la cuplu, de la persoană la persoană. Studiul relevă faptul că 59% dintre respondenţi cred în monogamie şi atribuie o mare importanţă încrederii totale în partener/parteneră. În condiţiile în care infidelitatea poate fi percepută ca o descentrare a atenţiei de la relaţie, o vizualizare a unei alte posibilităţi, o repoziţionare a partenerilor faţă de ei înşişi şi faţă de relaţie, 31% dintre respondenţi consideră că infidelitatea este o problemă care, la fel ca oricare alta, poate fi discutată şi rezolvată în cuplu. Aproximativ unul din 10 respondenţi este de părere că omul nu are cum să trăiască toată viaţa cu un singur partener: aceste persoane definesc monogamia drept un construct cultural şi nu îi acceptă starea naturală.
59% - e foarte important să existe încredere totală şi monogamie
31% - orice se poate discuta şi rezolva, chiar şi infidelitatea
10% - monogamia nu este posibilă, omul nu a fost creat pentru asta
12. Sursa de informare a adulţilor privind sexul
72% - media
18% - cercul de prieteni, familie, cunoştinţe
10% - nu mă informez, ştiu totul sau nu mă interesează subiectul
Otilia şi Gaspar: Acest rezultat poate fi mai mult sau mai puțin îngrijorător și este puternic corelat cu evoluția societății și revoluția tehnologiei moderne. Îngrijorător este faptul că oamenii au ales să se îndepărteze de cei apropiați în ceea ce privește schimbul de informații despre subiectul „sex”, preferând probabil o abordare mai discretă și accesibilă așa cum este media și sursele online de informare. Bine este că nu s-a pierdut de tot curiozitatea și intersul față de sănătatea și educația sexuală – procesul care durează întreaga viață.
Transmiterea de informații corecte și susținute științific și empiric în rândul mass-mediei este o priotitate în condițiile în care accesarea acestor surse reprezintă canalul cel mai la îndemână al românilor atunci când vine vorba despre sănătatea noastră sexuală.
Ar mai fi de spus câte ceva despre profilul respondenţilor la această cercetare exploratorie:
Distribuţia pe categorii de vârstă a respondenţilor evidenţiază receptivitatea subiectului în rândul populaţiei tinere:
18-25 de ani - 10%
26-35 de ani - 51%
36-50 de ani - 34%
51-65 de ani - 4%
65plus - 1%
Distribuţia pe categorii de vârstă a respondenţilor evidenţiază receptivitatea subiectului în rândul populaţiei tinere:
18-25 de ani - 10%
26-35 de ani - 51%
36-50 de ani - 34%
51-65 de ani - 4%
65plus - 1%
Distribuţia eşantionului după sexul respondenţilor arată clar faptul că femeile sunt mai deschise să vorbească despre propria sexualitate decât bărbaţii, ceea ce poate fi explica parţial prin faptul că femeile comunică mai uşor despre propriile emoţii şi sentimente:
femei - 84%
bărbaţi - 16%
După statusul marital:
79% - căsătoriţi sau trăiesc într-o relaţie stabilă
21% - trăiesc singuri
56% din toţi - au copii
Cele patru caracteristici sociale conturează următorul profil tip al respondentului acestei cercetări: femeie cu vârsta cuprinsă între 26-35 ani, căsătorită/în relaţie stabilă, cu copii.
Concluziile cercetării exploratorii privind intimitatea la români se înscrie în trendul internațional privind educația și sănătatea sexuală, trend care atrage atenția global asupra fenomenului de inerție sexuală, care duce la scăderea libidoului, stingerea pasiunii și ridicarea unor noi ziduri emoționale.
Pentru o bună înțelegere a inteligenței erotice și pentru a afla cum putem avea o viață intimă împlinită conștientizând toată bogația resurselor pe care le avem în materie de erotism, vă recomandăm participarea la conferința „Umbrele intimității” susținută de specialistul internațional în sănătate sexuală Esther Perel. „Inteligența erotică: de la aventură la captivitate” și „Părinții chiar fac sex: este ușor să uităm că, înainte să fim părinți, am fost iubiți” sunt numele celor două ateliere susținute de Esther Perel în București, pe 4 iunie.
Detalii despre conferință găsiți pe Pagina de Psihologie aici, unde vă puteți și înscrie.
Detalii despre conferință găsiți pe Pagina de Psihologie aici, unde vă puteți și înscrie.
No comments:
Post a Comment
Comentarii