Gaspar Gyorgy, despre relaţiile între... părinţi

Ce spun eu şi ce auzi tu? Of, de câte ori am spus asta! Exact cu cuvintele astea! Vorba englezului, dacă aş fi primit câte o liră de fiecare dată când am spus-o, acum eram milionară! 

Dar decât să mă găsesc pe coperta revistei Fortune, aş prefera ca partenerul meu să fie mereu empatic, un adevărat psiholog "wannabe", iar eu să-i fiu înţelegător major al trăirilor emoţionale pe care îi e imposibil să le exteriorizeze verbal! 

Cum aşa ceva nu e posibil, hai să ne acceptăm aşa imperfecţi, încercând esenţialmente să înţelegem că "şi cuplurile fericite se ceaartă" şi să menţinem flacăra iubirii vie, în ciuda micilor (sau marilor, uneori) "diferenţe de opinie" şi schimburi de replici de zi de zi.

Cam aşa am început o scurtă discuţie cu Gaspar Goyrgy, pe marginea conferinţei din 29 octombrie exact cu acest titlu:

Ce spun eu şi ce auzi tu?


A ieşit un mini-interviu, pe care vă invit să-l citiţi mai jos. Şi apoi vă invit să luaţi bilete la conferinţă. Mai sunt câteva zile de Early Bird!

B24Kids: Ce vor afla participanţii la această conferinţă legat de reconectarea cuplului după ce apar copii în familie? 

Gaspar Gyorgy: Experiența terapeutică îmi arată că marea provocare pentru familiile în care au apărut copii este aceea ca adulții să își flexibilizeze suficient de mult psihologia personală încât rolul de părinte să-și găsească spațiu, fără a elimina din schemă rolul de partener. Există multe familii în care adulților le este dificil să intre în rolurile parentale, dificultate care apare mai des la bărbați, dar cu adevărat diferențele de gen nu sunt chiar atât de mari. De asemenea, o altă provocare este aceea că ajungem să ne placă atât de tare rolul de părinte, încât îl sacrificăm pe cel de partener/ă.

Astfel, indiferent de problematica cu care se confruntă un cuplu, esențial este să depunem efortul necesar conștientizării - să ieșim din pânza de preconcepții, presupuneri, mecanisme de apărare - și să aruncăm o privire de ansamblu asupra întregii situații, să vedem unde ne-am blocat și să alegem intenționat și ne-automat cele mai bune modalități pentru depășirea blocajului. Iar despre procesul de conștientizare vom discuta pe larg în conferința organizată pe 29 octombrie. Tot atunci vom discuta și despre explicațiile științifice care se află la baza comportamentelor noastre automate, vom aduce puțină lumină și în ceea ce privește noua „știință a iubirii” și vom vorbi în detaliu despre relația de cuplu, care este o călătorie de-o viață.

B24Kids: O problemă destul de des întâlnită - Cum vezi impactul problemelor de fertilitate asupra relaţiilor de cuplu? Ce mai sudează relaţia, atunci când principala preocupare nu mai e partenerul, ci "dobândirea" copiilor?
Impactul fiecărei probleme este puternic influențat de experiențele anterioare și de strategiile obișnuite prin care un cuplu a învățat să facă față dificultăților. Ca bărbat, dar mai ales ca terapeut, știu că repertoriul nostru de manifestare nu este atât de variat pe cât am crede. Spre exemplu, eu știu despre mine că, indiferent de tipologia problemelor cu care eu și partenera mea ne confruntă, atunci când îmi este sau ne este greu, prima mea reacție este de retragere, am nevoie de timp și spațiu să fiu singur și să rumeg situația. Iubita mea, reacționează exact în mod opus: începe să vorbească tot mai mult, se manifestă ușor dramatic și nu suportă să fie singură. Desigur că în lipsa conștientizării acestui dans relațional, orice problemă ajunge să escaladeze. Dar dacă, însă, ne recunoaștem tiparele automate, cu puțin efort reușim să nu le mai cădem pradă și să alegem noi manifestări comportamentale, unele mai eficiente pentru noi, pentru partener/ă, dar mai ales pentru relație.

Astfel consider că infertilitatea nu este o problemă „specială”, este doar o dificultate reală pentru care partenerii au de găsit soluțiile potrivite. Mai mult decât atât, am cunoscut multe povești de viață în care o mai bună conexiune la nivelul relației de cuplu, a favorizat dizolvarea stresului psihologic care bloca forța biologică necesară unui proces de procreare. Nu vreau să subliniez prin acest aspect că infertilitatea este o problemă pur psihologică, vreau doar evidențiez faptul că în anumite situații legătura dintre biologia și psihologia corpului nostru este mai complexă decât am putea aproba la o primă vedere.

--- --- ---

Întrebarile noastre au fost formulate prin prisma faptului că cititorii B24Kids sunt mai ales (dar nu exclusiv) părinţi.
Vă puteţi înscrie la conferinţă accesând linkul acesta: 

Ne vedem acolo, ca să aflăm (şi) mai multe despre sănătatea relaţiilor de la Gaspar Gyorgy, psiholog clinician, psihoterapeut de familie şi cuplu, membru al colegiului Medicilor din România, autor al cărţii "Copilul invizibil".

Comments